Afonso de Albuquerque

Pentru alte utilizări ale numelui, vedeți Alburquerque (dezambiguizare).
Afonso de Albuquerque
Date personale
Născut1453[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Alhandra⁠(d), Zona metropolitană Lisabona, Regatul Portugaliei[6] Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[6][7][8][9][10] Modificați la Wikidata
Goa Veche⁠(d), Regatul Portugaliei, Imperiul Portughez[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatLisabona Modificați la Wikidata
PărințiGonçalo de Albuquerque, Lord of Vilaverde dos Francos[*][[Gonçalo de Albuquerque, Lord of Vilaverde dos Francos |​]][11]
Dona Leonor de Menezes[*][[Dona Leonor de Menezes |​]][11] Modificați la Wikidata
Ocupațieexplorator Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiIndia Portugheză[*][12] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba portugheză[6][13] Modificați la Wikidata
Governador da Índia Portuguesa[*][[Governador da Índia Portuguesa (political office within the Portuguese colonial empire)|​]] Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deFrancisco de Almeida
Succedat deLopo Soares de Albergaria[*][[Lopo Soares de Albergaria (third Governor of Portuguese India)|​]]

Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Afonso de Albuquerque sau Affonso d'Albuquerque (n. 1453, Alhandra⁠(d), Zona metropolitană Lisabona, Regatul Portugaliei – d. , Goa Veche⁠(d), Regatul Portugaliei, Imperiul Portughez) a fost un navigator și colonizator portughez (supranumit Afonso cel Mare), întemeietorul puterii portugheze în India.

Biografie

Afonso d'Albuquerque se naște în 1453, în Alhandra, lângă Lisabona. Provine dintr-o familie nobilă. Este fiul nelegitm al regelui Diniz și rudă cu celebra familie de exploratori Menezes.

Este crescut la curtea regelui Alfons al V-lea, unde primește o educație aleasă și intră în serviciul flotei portugheze sub João al II-lea, ca mare scutier al acestuia.

Expediții

Prima expediție, 1503-1504

În aprilie 1503 pornește, împreună cu vărul său Francisco, din Belém spre India, pustiește coasta Malabar, stabilește un fort la Cochin (Kochin) și se întoarce în Porugalia cu o pradă uriașă. În urma raportului înaintat regelui João al II-lea, acesta și-a dat seama că un impriu colonial atât de întins nu putea fi condus de la mii de kilometri depărtare, conducătorul efectiv (cu titlul de vicerege) trebuind să-și aibă reședința în India.

Afonso de Albuquerque va fi cea de-a doua persoană care va primi această înaltă funcție (în 1506 numit, din 1509 efectiv); mai înainte sub regele Manuel, a fost numit comandant suprem al flotei.

În Golful Persic și Malabar 1504-1508

Expediții în Goa și Malacca 1510-1511

La 20 ianuarie 1510, conducând o flotă de 20 de caravele (cu 2 000 de oameni) pornește să cucerească Goa (supranumit "orașul de aur"), marele port de pe coasta vestică a Indiei, pe care reușește să-l cucerească definitiv abia în cea de-a doua expediție (noiembrie 1510, cu 34 de corăbii), când a nimicit în câteva ore garnizoana de 9 000 de soldați și a ucis peste 6 000 de negustori arabi cu familiile, jefuind cumplit orașul.

De aici întreprinde expediții de cucerire pe coasta Malabar și în insula Ceylon și, cu o flotă de 19 vase (cu 1 400 de soldați), ocupă orașul Malacca ("cheia Orientului") (1511), pe care, potrivit obiceiului, îl jefuiește, luând o pradă bogată[14]

Alte expediții 1512-1515

După o încercare nereușită de cucerire a orașului Aden(1513), care păzea intrarea în Marea Roșie, cu o flotă de 27 de caravele (având 2 200 de oameni, dintre care 1 500 portughezi și 700 indieni) cucerește aproape fără luptă (profitând de conflictul pentru putere care se dădea în interior) orașul-port Ormuz (martie 1515).

Își oferă serviciile sultanului Persiei, propunându-i sprijinul flotei sale contra turcilor, și, pentru a ruina Egiptul, se concertează cu negusul Abisiniei să schimbe cursul Nilului (prin devierea acestuia spre Marea Roșie!). Nu reușește acest lucru întrucât, ca urmare a cererii sale din 1514 de a primi titlul de "duce de Goa", răspunsul a fost, datorită intrigilor de la curte, revocarea sa, fiind numit ca succesor Soares d'Albergaria.

Declinul

Note

  1. ^ a b Afonso de Albuquerque (în engleză), Trove 
  2. ^ a b Afonso de Albuquerque, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în  
  3. ^ a b Afonso de Albuquerque, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b ALBUQUERQUE AFONSO DE, Encyclopædia Universalis, accesat în  
  5. ^ a b Afonso de Albuquerque, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d e Nouveau Dictionnaire des auteurs de tous les temps et de tous les pays[*], p. 46  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ a b Afonso de Albuquerque, Roglo 
  8. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ a b Afonso De Albuquerque, GeneaStar 
  10. ^ a b Afonso de Albuquerque, Gran Enciclopèdia Catalana 
  11. ^ a b Genealogics 
  12. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  13. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  14. ^ Numai ceea ce îi revenea regelui Portugaliei, respectiv a cincea parte din pradă, se ridica la suma de 200 000 de ducați, o sumă considerabilă pentru acea vreme, pentru el reținând doar șase statui de lei, în bronz, care, după moartea lui, urma să-i împodobească mormântul.

Bibliografie

  • Silviu Neguț, Căutători de noi tărâmuri, Editura Eminescu, București, 1987

Vezi și

Legături externe

Control de autoritate