Ciuperci comestibile
Ciuperci comestibile din regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota care au pălărie și picior (a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze), există în număr mare. Aici sunt enumerate doar câteva exemplare. Și în România sunt cunoscute peste 2.500 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care mai mult de 500 sunt comestibile, fiind mai mult sau mai puțin gustoase.
Nutriție și toxicitate
Din păcate multe din ciupercile comestibile pot fi confundate ușor cu ciuperci otrăvitoare de același gen din cauza similitudinii (ca de exemplu Amanita rubescens cu o canelură tipică pe manșetă și Amanita pantherina cu o canelură tipică la marginea pălăriei). Spre deosebire de plante, ciupercile au un citoschelet susținător din chitină care contribuie la scăderea digestibilității lor în cazul persoanelor cu sistem digestiv sensibil. De acea câteva soiuri trebuie fierte suficient de mult. Unele specii (de exemplu Amanita rubescens sau Boletus luridus - sin. Suillellus luridus), dacă sunt mâncate crud, devin toxice, altele - ca de exemplu Coprinopsis atramentaria, sin. Coprinus atramentarius dețin substanțe care pot duce la un disconfort în combinație cu alcool. Ciupercile comestibile trebuiesc prelucrate în stare proaspătă, deoarece proteinele lor structurale se descompun rapid, generând produși nesănătoși sau chiar toxici. Prin urmare, consumul de ciuperci comestibile degradate provoacă otrăviri care sunt mult mai frecvente decât intoxicațiile cu acelea cu adevărat otrăvitoare.[1][2]
Colectare
Ciupercile comestibile pot fi adunate pe tot parcursul anului, chiar și în iarnă ca Flammulina velutipes care crește pe trunchiuri de foioase și conifere (octombrie-martie) sau Auricularia auricula-judae (sin. A. auricula, A. sambucina, Hirneola auricula), cunoscută din bucătăria asiatică ca Mu-Err, care se dezvoltă preferat pe scoarța socului bătrân (august-martie). Se spune, că „sezonul de ciuperci” începe cu luna august, durând până la sfârșitul lui octombrie, cea ce nu este corect. Nu numai că diferite specii nu cresc în aceste luni (ca de exemplu genul Morchella), mai mult formarea de corpuri fructifere depinde de un climat convenabil pentru apariția lor, ca de exemplu umiditate prin ploi calde și căldură suficientă. În caz de căldură uscată persistentă sau condiții de umezeală rece nu pot fi așteptate recolte.[3]
Se indică adesea, ciupercile să fie tăiate cu un cuțit ascuțit, în caz contrar miceliul ar putea fi rănit sau chiar distrus. Dar printr-o tăietură prea sus, restul ciupercii ar putea să putrezească contagiind și miceliul. Mai bine este extragerea buretelui din sol prin o rotire ușoară, acoperind locul după acea cu pământ și frunze. Această metodă este mai folositoare, fiindcă unele specii nu se pot defini sigur fără examinarea a bazei piciorului ( la Amanita). Ciupercile se colectează în coșuri sau hârtie, de preferat să evitați pungi de plastic, din cauza umidității create în ele, în scurt timp ciupercile se pot altera si deveni impropriu consumului.[4][5]
Listă de bureți comestibili
Ordinul Agaricales
Genul Agaricus (șampinioni)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Agaricus abruptibulbus sin. Psalliota abruptibulba | Migdală de pământ | Gustos.[6] | Agaricus albolutescens | Șampinion alb-gălbui | Gustos.[7] | Agaricus arvensis, sin. Psalliota arvensis | Ciupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă de braniște | Foarte gustos.[8] | ||||
Agaricus augustus, sin. Psalliota augusta | Șampinion văratic, Șampinion uriaș de pădure | Foarte gustos.[9] | Agaricus bitorquis, sin. Psalliota bitorquis | Ciupercă (albă) termofilă, bulgăre de zăpadă, șampinion de pavaj | Excelent.[10] | Agaricus campestris | Șampinion, ciupercă de bălegar, ciupercă de gunoi | Foarte gustos.[11] | ||||
Agaricus comtulus | Nu este cunoscută. | Gustos.[12] | Foarte gustos.[13] | Agaricus silvicola sin. Psalliota silvicola | Foarte gustos.[14] |
Genul Amanita (bureți cu volvă cu sau fără bulb, amanită)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Foarte gustos, crud toxic.[15] | Amanita ceciliae sin. Amanita inaurata | Crud toxic, destul de gustos.[16] | Crud toxic, de savoare scăzută, nerecomandat. Pericolul de a-l confunda în special cu forme letale de genul Amanita este mare.[17] | |||||||||
Nu prea gustos, crud toxic, ușor de confundat cu specii mortale de genul Amanita.[18] | Comestibil.[19] | | | Amanita excelsa | Buretele panterei fals | Comestibil, crud toxic, ușor de confundat cu periculoasa Amanita pantherina.[20] | |||||||
Tânăr destul de gustos, crud toxic, ușor de confundat cu specii mortale de genul Amanita.[21] | Gustos, crud toxic, ușor de confundat cu periculoasa Amanita pantherina.[22] | Gustos, crud toxic și ușor de confundat cu specii toxice.[23] | ||||||||||
Destul de gustos.[24] |
Genul Armillaria (ghebe 1)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Foarte gustos nu de ingerat crud[25] | Armillaria ostoyae sin. Armillaria solidipes | Gustos, nu de ingerat crud.[26] | Foarte gustos, nu de ingerat crud.[27] |
Genul Clitocybe (pâlnioare)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Clitocybe clavipes sin. Ampulloclitocybe clavipes | Destul de gustos, dar otrăvitor împreună cu alcool.[28] | Gustos.[29] | Comestibilitate limitată.[30] | |||||||||
Comestibil.[31][32] |
Genul Cortinarius (ciuperci cu cortină, pâsloșei[33])
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Necunoscută. | Comestibil, destul de gustos, doar tânăr de ingerat.[34] | Necunoscută. | Tânăr comestibil, de valoare scăzută.[35] | Necunoscută. | Comestibil, dar de valoare culinară scăzută, doar tânăr de ingerat.[36].[37] | |||||||
Necunoscută. | Comestibil, dar poate fi confundat ușor, datorită variabilității în culoare, cu soiuri otrăvitoare sau letale.[38] | Tânăr destul de gustos.[39] | Necunoscută. | Comestibil, bine gustos. Poate fi confundat foarte ușor cu soiuri otrăvitoare sau letale.[40] | ||||||||
Cortinarius caperatus sin. Rozites caperata | Foarte gustos.[41] | Necunoscută. | Comestibil, de calitate medie.[42] | Cortinarius collinitus sin. Cortinarius muscigenus | Comestibil.[43] | |||||||
Necunoscută. | Comestibil, de calitate mediocră.[44] | Necunoscută. | Foarte gustos.[45] | Necunoscută. | Comestibil, destul de gustos.[46] | |||||||
Necunoscută. | Comestibil, de calitate mediocră.[47] | Necunoscută. | Comestibil, gustos, dar ușor de confundat cu specii nocive.[48] | Comestibil, de calitate mediocră.[49] | ||||||||
Necunoscută. | Comestibil, de calitate maximal mediocră.[50] | Necunoscută. | Comestibil, de calitate culinară foarte scăzută.[51] | Necunoscută. | Comestibil, miros imperceptibil, gust blând, poate fi confundat cu specii nocive.[52] | |||||||
Necunoscută. | Gustos.[53] | Necunoscută. | Comestibil, miros puternic de anason.[54] | Necunoscută. | Comestibil, dar de calitate scăzută.[55] | |||||||
Foarte gustos.[56] | Cortinarius purpurascens sin. Cortinarius subpurpurascens | Necunoscută. | Comestibil, destul de gustos, dar ușor de confundat cu specii nocive.[57] | Necunoscută. | Comestibil, miros imperceptibil până ceva dulcișor, gust blând, poate fi confundat cu specii letale.[58][59] | |||||||
Necunoscută. | Comestibil, miros imperceptibil, gust blând, poate fi confundat cu specii nocive.[60] | Necunoscută. | Comestibil, dar nu prea gustos.[61] | Necunoscută. | Comestibil, dar de calitate mai scăzută.[62] | |||||||
Necunoscută. | Comestibil, de calitate mediocră.[63] | Gustos.[64] | Comestibil.[65] |
Genul Entoloma (pieptănuși)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Entoloma clypeatum sin. Rhodophyllus clypeatus | Gustos, dar poate fi confundat cu letala Inocybe erubescens.[66] | Entoloma bloxamii sin. Entoloma madidum | Necunoscută. | Comestibil, de calitate mediocră.[67] |
Genul Gymnopus (ghebe 2)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Gymnopus dryophilus sin. Collybia dryophila | Destul de gustos.[68] | Gymnopus fusipes sin. Collybia fusipes | Comestibil.[69] |
Familia Hygrophoraceae
Genul Cuphophyllus (ciuperci higrofane, fungi preponderent saprofiți și micorizanți)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Cuphophyllus colemannianus sin. Hygrocybe colemanniana | Necunoscută. | Comestibil.[70] | Cuphophyllus fornicatus sin. Hygrocybe fornicata | Necunoscută. | Comestibil, dar fără valoare culinară.[71] | Cuphophyllus lacmus sin. Hygrocybe lacmus | Necunoscută. | Comestibil.[72] | |||||
Cuphophyllus pratensis sin. Hygrocybe pratensis | Foarte gustos.[73] | Cuphophyllus virgineus sin. Hygrocybe virginea | Destul de gustos.[74] |
Genul Hygrocybe (ciuperci higrofane, „zemoși”, fungi saprofiți)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Necunoscută. | Comestibilă, fără valoare culinară.[75] | Necunoscută. | Comestibilă, fără valoare culinară.[76] | Necunoscută. | Comestibilă.[77] | |||||||
Hygrocybe coccinea sin. Hygrophorus coccineus | Comestibilă.[78] | Necunoscută. | Comestibilă.[79] | Hygrocybe miniata sin. Hygrophorus miniatus | Comestibilă.[80] | |||||||
Hygrocybe punicea sin. Hygrophorus puniceus | Destul de gustoasă.[81] | Necunoscută. | Comestibilă, de valoare culinară scăzută.[82] | Necunoscută. | Comestibilă.[83] |
Genul Hygrophorus denumiți în popor bureți „melcești”, mucoși, fungi micorizanți
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Comestibil.[84] | Necunoscută. | Comestibil, de calitate mediocră.[85] | Necunoscută. | Destul de gustos.[86] | ||||||||
Necunoscută. | Comestibil, nu prea gustos.[87] | Necunoscută. | Comestibil, dar de calitate inferioară din cauza mirosului și gustului.[88] | Necunoscută. | Destul de gustos.[89] | |||||||
Comestibil.[90] | Necunoscută. | Destul de gustos, dar se dezvoltă și exemplare amare, necomestibile.[91] | Necunoscută. | Comestibil.[92] | ||||||||
Necunoscută. | Gustos.[93] | Necunoscută. | Gustos.[94] | Necunoscută. | Gustos.[95] | |||||||
Foarte gustos.[96] | Necunoscută. | Comestibil.[97] | Necunoscută. | Destul de gustos.[98] | ||||||||
Comestibil, conservat destul de gustos.[99] | Necunoscută. | Comestibil, dar de calitate inferioară din cauza mirosului și gustului.[100] | Necunoscută. | Gustos.[101] | ||||||||
Necunoscută. | Comestibil, de calitate mediocră.[102] | Necunoscută. | Comestibil.[103] |
Genul Laccaria (pâlnioare viu colorate)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Destul de gustos.[104] | Destul de gustos.[105] | Destul de gustos, dar foarte nisipos și rar.[106] | ||||||||||
Destul de gustos.[107] |
Genul Lepista (nicoreți)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Lepista flaccida sin. Clitocybe flaccida, Clitocybe inversa | Comestibil, probabil toxic consumat cu alcool.[108] | Destul de gustos[109] | Destul de gustos.[110] | |||||||||
Violete false, ciuperca vulpii, nicorete | Gustos.[111] |
Genul Lycoperdon (pufaie)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Tânăr comestibil.[112] | Lycoperdon excipuliforme sin. Lycoperdon saccatum | Tânăr gustos.[113] | Lycoperdon perlatum sin. Lycoperdon gemmatum | Tânăr gustos.[114] | ||||||||
Lycoperdon pratense sin. Vascellum pratense | Tânăr gustos.[115] | Tânăr gustos.[116] | Lycoperdon utriforme sin. Calvatia utriformis | Tânăr gustos.[117] |
Genul Macrolepiota (parasoli)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Bine gustos.[118] | Foarte gustos.[119] | Foarte gustos, în special pregătit ca un șnițel.[120] | ||||||||||
Foarte gustos.[121] |
Genul Marasmius (bureciori)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Marasmius alliaceus sin. Mycetinis alliaceus | Destul de gustos, ciupercă de condiment.[122] | Foarte gustos, ușor de confundat cu letalele C. dealbata și rivulosa.[123] | Marasmius scorodonius sin. Mycetinis scorodonius | Foarte gustos, ciupercă de condiment.[124] |
Genul Pleurotus (păstrăvi, ciuperci de copac)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Foarte gustos.[125] | Foarte gustos.[126][127] | Foarte gustos.[128] | ||||||||||
Foarte gustos.[129] |
Genul Tricholoma (bureți cavalerești)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Tricholoma argyraceum sin. Tricholoma inocybeoides, Tricholoma argyraceum var. inocybeoides | Necunoscută. | Comestibil, de valoare scăzută.[130] | Tricholoma atrosquamosum sin. Tricholoma squarrulosum | Necunoscută. | Destul de gustos.[131] | Necunoscută. | Comestibil, la maturitate ceva amar, bun pentru conservare.[132] | |||||
Necunoscută. | Comestibil.[133] | Destul de gustos.[134] | Gustos.[135] | |||||||||
Necunoscută. | Comestibil, de valoare scăzută.[136] | Necunoscută. | Comestibil, destul de gustos.[137] | Necunoscută. | Comestibil, de valoare scăzută.[138] | |||||||
Gustos.[139] | Comestibil, de valoare scăzută.[140] | Necunoscută. | Foarte delicios.[141] | |||||||||
Necunoscută. | Comestibil, dar de calitate scăzută.[142] | Foarte gustos.[143] | Comestibil, de valoare scăzută.[144] |
Alte specii din ordinul Agaricales
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Agrocybe dura sin. Pholiota dura | Ciuperci de lan | Comestibil.[145] | Agrocybe praecox sin. Pholiota praecox | Bureciori de pășune, burete de imaș | Comestibil.[146] | Bovista plumbea | Zburătoare cenușie, bășică cenușie sau pârhaiță | Tânăr gustos, dar ceva greu de preparat. [147] | ||||
Calocybe gambosa, sin. Calocybe geeorgii, Tricholoma gambosum | Gustos, dar confundări cu bureții mortali Inocybe patrouillardii, Entoloma sinuatum.[148][149] | Calvatia gigantea, sin. Langermannia gigantea, Lycoperdon gigantea | Tânăr foarte gustos.[150] | Gustos.[151] | ||||||||
Clavaria fragilis, sin. Clavaria vermicularis | Comestibilă, dar fără valoare culinară.[152] | Necunoscută. | Comestibilă, dar de calitate foarte scăzută.[153] | Foarte gustos, dar ușor de confundat cu specii toxice de genul Clitocybe, în special cu Clitocybe phyllophila.[154] | ||||||||
Coprinellus micaceus sin. Coprinus micaceus | Tânăr comestibil, dar ingerat cu alcool destul de otrăvitor.[155] | Coprinopsis atramentaria sin. Coprinus atramentarius | Tânăr foarte gustos, dar ingerat cu alcool destul de otrăvitor.[156] | Numai tânăr foarte gustos.[157] | ||||||||
Cystoderma amianthinum sin. Lepiota amianthina | Necunoscută. | Comestibil, dar de valoare scăzută, ușor de confundat cu specii letale ale genului Lepiota.[158] | Cystodermella cinnabarina, sin. Cystoderma cinnabarina, Lepiota cinnabarina | Necunoscută. | Comestibil, dar ușor de confundat cu specii letale ale genului Lepiota.[159] | Tânăr gustos.[160] | ||||||
Flammula alnicola sin. Pholiota alnicola | Comestibil.[161] | Flammulina velutipes sin. Collybia velutipes | Bine gustos.[162] | Foarte gustos.[163] | ||||||||
Poate fi confundat ușor cu buretele letal Galerina marginata. Foarte gustos.[164] | Lacrymaria lacrymabunda, sin. Psathyrella velutina, Psathyrella lacrimabunda | Comestibil.[165] | Leucoagaricus leucothites sin. Lepiota naucina | Destul de gustos.[166][167] | ||||||||
Leucocybe connata sin. Clitocybe connata, Lyophyllum connatum | Gustos, condiționat comestibil.[168] | Gustos.[169] | Condiționat comestibil, în doze mai mari toxic.[170] | |||||||||
Oudemansiella mucida sin. Mucidula mucida | Comestibil.[171] | Panellus serotinus sin. Pleurotus serotinus, Sarcomyxa serotina | Gustos, dar bătrân amar.[172] | Gustos, dar crud sau prea puțin fiert foarte toxic, conținând HCN.[173] | ||||||||
Comestibilitate restrânsă.[174] | Comestibil.[175] | Fiert comestibil, crud sau uscat otrăvitor, psihedelic.[176] | ||||||||||
Psathyrella candolleana sin. Hypholoma candolleana | Comestibil.[177] | Psathyrella piluliformis sin. Psathyrella hydrophila, Hypholoma hydrophila | Tânăr destul de gustos.[178] | Pseudoclitocybe cyathiformis sin. Clitocybe cyathiformis | Comestibil.[179] | |||||||
Strobilurus esculentus sin. Collybia esculenta | Foarte gustoși, dar mici.[180] | Comestibil.[181] | Gustos. Confuzie posibilă cu mortalele Amanita.[182] |
Ordinul Auriculariales (ciuperci de copac gelatinoși)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Foarte interesant.[183] | Tânăr comestibil.[184] | Pseudohydnum gelatinosum sin. Tremellodon gelatinosus | Gustos, mâncat crud.[185] |
Ordinul Boletales
Familia Boletaceae
Genul Boletus (hribi)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Foarte gustos.[186] | Foarte gustos.[187] | Foarte gustos.[188] | ||||||||||
Boletus erythropus sin. Boletus luridiformis, Neoboletus luridiformis | Foarte gustos, crud toxic.[189] | Boletus fechtneri sin. Butyriboletus fechtneri | Foarte gustos.[190] | Boletus fragrans sin. Lanmaoa fragrans | Foarte gustos.[191] | |||||||
Boletus impolitus sin. Hemileccinum impolitum | Foarte gustos.[192] | Gustos, crud toxic.[193] | Gustos, crud toxic.[194] | |||||||||
Boletus pinicola sin. Boletus pinophilus | Foarte gustos.[195] | Boletus regius sin. Butyriboletus regius | Foarte gustos.[196] | Foarte gustos.[197] | ||||||||
Nu este cunoscută. | Foarte gustos.[198] |
Genul Leccinellum și Leccinum (o formă de hribi cu picior solzos)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Leccinellum crocipodium sin. Leccinum crocipodium | Necunoscută. | Destul de gustos.[199] | Foarte gustos.[200] | Leccinum duriusculum sin. Boletus duriusculus | Foarte gustos.[201] | |||||||
Destul de gustos.[202] | Necunoscută. | Destul de gustos, crud neprielnic.[203] | Destul de gustos.[204] | |||||||||
Gustos.[205] | Foarte gustos.[206] | Foarte gustos.[207] |
Genul Rubroboletus (hribi)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Rubroboletus dupainii sin. Boletus dupainii | Necunoscută. | Gustos, crud toxic.[208] |
Genul Suillus (o formă de hribi mai mici)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Comestibil.[209] | Destul de gustos.).[210] | Suillus cavipes sin. Boletinus cavipes | Destul de gustos.[211] | |||||||||
Destul de gustos.[212] | Comestibil.[213] | Suillus granulatus sin. Boletus circinatus | Gustos.[214] | |||||||||
Bine gustos.[215] | Bine gustos.[216] | Necunoscută. | Destul de gustos.[217] | |||||||||
Necunoscută. | Destul de gustos.[218] | Necunoscută. | Comestibil.[219] | Gustos.[220] | ||||||||
Gustos.[221] |
Genul Xerocomellus și Xerocomus (o formă de hribi mai mici)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Xerocomellus chrysenteron sin. Boletus chrysenteron, Xerocomus chrysenteron | Gustos.[222] | Xerocomellus rubellus sin. Hortiboletus rubellus, Xerocomus rubellus | Gustos.[223] | Xerocomellus porosporus sin. Boletus porosporus, Xerocomus porosporus | Necunoscută. | Destul de gustos.[224] | ||||||
Xerocomellus pruinatus sin. Boletus pruinatus, Xerocomus pruinatus | Bine gustos.[225] | |||||||||||
Xerocomus ferrugineus sin. Boletus ferrugineus,Xerocomus spadiceus | Gustos.[226] | Xerocomus subtomentosus sin. Boletus subtomentosus | Gustos.[227] |
Familia Gomphidiaceae
Genul Chroogomphus (băluști 1)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Chroogomphus rutilus sin. Gomphidius viscidus | Destul de gustos.[228] | Chroogomphus helveticus sin. Gomphidius helveticus | Comestibil, de calitate mediocră, poate fi confundat cu specii letale.[229] |
Genul Gomphidius (băluști 2)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Foarte gustos.[230] | Necunoscută. | Destul de gustos.[231] | Destul de gustos.[232] |
Alte specii din familia Boletaceae
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Buchwaldoboletus lignicola sin. Pulveroboletus lignicola | Comestibil.[233] | Chalciporus piperatus sin. Boletus piperatus | Comestibil.[234] | Chroogomphus rutilus sin. Gomphidius viscidus | Gustos.[235] | |||||||
Gustos.[236] | Gustos.[237] | Gyroporus castaneus sin. Boletus castaneus | Foarte gustos.[238] | |||||||||
Gyroporus cyanescens sin. Boletus cyanescens | Bine gustos.[239] | Comestibil.[240] | Phylloporus pelletieri sin. Phylloporus rhodoxanthus | Gustos.[241] | ||||||||
Strobilomyces strobilaceus sin. Strobilomyces floccopus | Tânăr comestibil.[242] | Tapinella atrotomentosa sin. Paxillus atrotomentosus | Comestibil.[243] | Tylopilus felleus var. alutarius | Foarte gustos, dar ușor de confundat cu amara Fierea pădurii.[244] |
Ordinul Cantharellales
Genul Cantharellus (gălbiori și surate)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Foarte gustos.[245] | Cantharellus cinereus sin. Craterellus cinereus | Foarte gustos.[246] | Foarte gustos.[247] |
Genul Craterellus (trâmbițe)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Craterellus cornucopioides sin. Cantharellus cornucopioides | Foarte gustos.[248] | Foarte gustos.[249] | Foarte gustos.[250] | |||||||||
Craterellus tubaeformis sin. Cantharellus tubaeformis | Foarte gustos.[251] |
Genul Hydnum (flocoșei)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Hydnum repandum, sin. Sarcodon repandus | Bine gustos.[252] | Bine gustos.[253] |
Alte specii din familia Cantharellaceae
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Destul de gustos.[254] | Clavulina coralloides sin. Clavaria cristata | Gustos.[255] |
Ordinul Gomphales (rămurele și măciuci/pilugele)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Clavariadelphus ligula sin. Clavaria ligula | Tânăr comestibil, poate să fie amar.[256] | Clavariadelphus pistillaris sin. Clavaria pistillaris | Comestibil, poate să fie amar.[257] | Clavariadelphus truncatus sin. Clavaria truncata | Gustos.[258] | |||||||
Foarte gustos.[259] | Bine gustos. Poate fi ușor confundată cu Ramaria formosa.[260] | Foarte gustos.[261] | ||||||||||
Bine gustos.[262] | Necunoscută. | Tânăr comestibil, cu timpul din ce în ce mai amar. Ușor de confundat cu specii toxice.[263] | Necunoscută. | Foarte gustos, bătrân amar. Ușor de confundat cu specii toxice.[264] | ||||||||
Tânăr comestibil, cu timpul din ce în ce mai amar.[265] | Necunoscută. | Comestibil.[266] | Tânăr comestibil.[267] |
Ordinul Pezizales
Genul Caloscypha
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Caloscypha fulgens | Necunoscută. | De valoare culinară foarte scăzută.[268] |
Genul Gyromitra (zbârciogi falși)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Gyromitra fastigiata sin. Discina fastigiata | Gustos, dar crud sau nu bine fiert destul de otrăvitor.[269] | Foarte gustos, dar crud sau nu bine fiert destul de otrăvitor.[270] | Gyromitra infula sin. Physomitra infula | Foarte gustos, crud destul de otrăvitor.[271] | |||||||||
Gyromitra leucoxantha sin. Discina leucoxantha | Necunoscută. | Gustos, dar ingerat nu bine fiert sau chiar crud neprielnic.[272] |
Genul Helvella (mitre, cupe)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | ||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Helvella acetabulum sin. Acetabula sulcata | Destul de gustoasă.[273] | Destul de gustoasă, dar de comestibilitate restrânsă.[274] | Necunoscută. | Comestibilă, dar de calitate culinară mai inferioară, crud toxică.[275] | |||||||||
Bine gustoasă, dar de comestibilitate restrânsă.[276] | De comestibilitate restrânsă.[277] | Necunoscută. | Comestibil, de calitate mediocră, crud toxică.[278] | ||||||||||
Gustoasă, dar de comestibilitate restrânsă.[279] | Necunoscută. | Comestibilă și foarte savuroasă, crud toxică.[280] | Necunoscută. | Comestibilă, de calitate mediocră, crud toxic.[281] | |||||||||
Necunoscută. | Comestibilă, de calitate mediocră, crud toxică.[282] | Necunoscută. | Comestibilă, de calitate destul de bună, crud toxică.[283] | Necunoscută. | Comestibilă, de calitate mediocră, crud toxică.[284] |
Genul Morchella (zbârciogi)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[285] | Foarte gustos, nu de ingerat crud.[286] | Foarte gustos, nu de ingerat crud.[287] | ||||||||||
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[288] | Foarte gustos, nu de ingerat crud.[289] | Foarte gustos, nu de ingerat crud..[290] | ||||||||||
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[291] | Necunoscută. | Foarte gustos, nu de ingerat crud.<[292] | Foarte gustos, nu de ingerat crud.[293] | |||||||||
Foarte gustos, nu de ingerat crud..[294] | Foarte gustos, nu de ingerat crud.[295] | Foarte gustos, nu de ingerat crud.[296] | ||||||||||
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[297] |
Genul Otidea (urechiușe)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Destul de gustos.[298] | Comestibil.[299] |
Genul Peziza (urechiușe)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Peziza badia sin. Aleuria badia | Comestibil.[300] | Disciotis venosa sin. Discina venosa, Peziza venosa | Gustos.[301] | Peziza vesiculosa sin. Aleuria vesiculosa | Comestibil, ciupercă medicală.[302] |
Genul Tuber (trufe)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Gustos.[303] | Foarte gustos.[304] | Tânăr comestibil.[305] | ||||||||||
Foarte gustos.[306] | Excelent.[307] | Excelent.[308] | ||||||||||
Apreciat în diverse regiuni.[309] | Comestibil, dar de valoare scăzută.[310] | Foarte gustos.[311] |
Genul Verpa (verpe)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Gustos. Confuzie posibilă cu mortala Gyromitra esculenta.[312] | Gustos.[313] | Gustos.[314] |
Alte specii ale ordinului
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Destul de gustos.[315] | Discina ancilis sin. Discina perlata | Comestibil.[316] | Comestibil.[317] | |||||||||
Crud foarte toxic, comestibil numai dupä o fierbere temeinică. Poate cauza probleme Sindrome helveliane (giromitriane).[318] | Tuber album, de fapt Choiromyces meandriformis | Gustos, dar toxic în stare crudă. [319] |
Ordinul Phallales (bureți pucioși)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Tânăr, în formă de ou, comestibil.[320] |
Ordinul Polyporales (ciuperci cu pori)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Tânăr foarte gustos.[321] | Tânăr gustos.[322] | Lentinus tigrinus sin. Panus tigrinus | Foarte tânăr bine comestibil.[323] | |||||||||
Tânăr comestibil.[324] | Tânăr comestibil.[325] | Tânăr gustos.[326] | ||||||||||
Sparassis brevipes, sin. Sparassis laminosa | Foarte gustos.[327] | Foarte gustos.[328] |
Ordinul Russulales
Genul Albatrellus (ciuperci cu pori mici)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Albatrellus confluens sin. Polyporus confluens | Ciuciulean de toamnă, gălbinea, gălbinele sau roine | Gustos.[329] | Tânăr foarte gustos, poate fi confundat ușor cu necomesibilul Albatrellus cristatus.[330] | Albatrellus pes-caprae sin. Scutiger pes-caprae, Polyporus pes-caprae | Tânăr foarte gustos, poate fi confundat ușor cu necomesibilul Albatrellus cristatus..[331] |
Genul Lactarius (lăptari, râșcovi)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Lactarius aurantiacus sin. Lactarius mitissimus | Limitat comestibil, poate să devină amar.[332] | Comestibil, ciupercä de condiment.[333] | Comestibil ca toate speciile cu lapte portocaliu sau roșu. Foarte gustos.[334] | |||||||||
Destul de gustos.[335] | Necunoscută. | Condiționat comestibil, miros de cocos, gust moderat iute.[336] | Comestibil uscat și pulverizat ca condiment, de altfel otrăvitor (gastrointestinal).[337] | |||||||||
Gustos. Unul din puținii bureți comestibili cu lapte alb.[338] | Limitat comestibil, uneori amar.[339] | Comestibil, dar de calitate inferioară.[340] | ||||||||||
Bine gustos.[341] | Bine gustos.[342] | Comestibil.[343] |
Genul Lactifluus (lăptari, râșcovi)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Comestibil, iute, ușor de confundat cu Lactarius vellereus.[344] | Unul din puținii bureți comestibili cu lapte alb dulceag și foarte gustos.[345] |
Genul Russula (vinețele)
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Comestibil.[346] | Gustos.[347] | Comestibil.[348] | ||||||||||
Gustos.[349] | Gustos.[350] | Bine gustos.[351] | ||||||||||
Gustos.[352] | Russula grisea sin. Russula palumbina | Bine gustos.[353] | Foarte gustos. Poate fi confundat cu tânăra Amanita phalloides.[354] | |||||||||
Bine gustos.[355] | Russula lilacea sin. Russula carnicolor | Comestibil.[356] | Gustos.[357] | |||||||||
Comestibil.[358] | Comestibil.[359] | Destul de gustos.[360] | ||||||||||
Foarte gustos.[361] | Comestibil.[362] | Comestibil.[363] | ||||||||||
Bine gustos.[364] | Foarte gustos.[365] | Russula xerampelina sin. Russula erythropus | Gustos.[366] |
Alte specii din familia Russulaceae
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Lentinellus cochleatus sin. Lentinus cochleatus | Comestibil.[367] |
Ordinul Thelephorales
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Tânăr foarte gustos.[368] |
Ordinul Tremellales
Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații | Aspect | Denumirea științifică | Denumirea populară | Observații |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Comestibil.[369] |
Ciuperci ca produse alimentare
Ciupercile au o valoare nutritivă ridicată. Între altele conțin proteine vegetale, cele mai multe vitamine (vitamina A, B1-B9, B12, vitamina C, vitamina D, vitamina E, vitamina K), mineralele (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, seleniu, sulf), oligoelementele cupru, fier, fluor, iod, mangan, zinc precum și aminoacizii (ca de exemplu acid aspartic, acid glutamic, alanină, arginină, izoleucină, lizină. În același timp, ele conțin puține glucide și grăsimi și, prin urmare, sunt sărace în calorii.[370]
Ciupercile pot fi conservate în diferite feluri. Cel mai bun mod este uscatul bureților. De abia atunci mulți dintre ei dezvoltă savoarea lor extraordinară precum aroma tipică. O excepție reprezintă Cantharellus cibarius care devine amărui și vâscos. Cu toții pot să fie și congelați sau prelucrați conservă. În ultimul caz sunt în majoritate foarte moi și puțin gustoși.
Rezumat
În Europa sunt cunoscute mai mult de 6000 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care peste 600 sunt sigur comestibile, iar aproximativ 200 sunt otrăvitoare și peste 800 necomestibile. Restul lor este de fapt bine descris, dar valoarea încă necunoscută.[371]
Vezi și
Note
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 155-157, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 7, ISBN 3-8068-0215-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 1-5 și pe paginile respective în vol. 1,2,3,4, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Fritz Martin Engel, Fred Timber: „ Pilze: kennen – sammeln – kochen”, Editura Südwest, München 1969, p. 28-31
- ^ Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 26-30 ISDN 3-453-40334-7
- ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 68-69
- ^ S. M. Zeller: „New or Noteworthy Agarics from the Pacific Coast States”, în: „Mycologia”, vol. 30, 1938, p. 468-474
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 162-163, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Michael Jordan : „The Encyclopedia of Fungi of Britain and Europe”, Editura David & Charles, Newton Abbot 1995, p. 221. ISBN 0-7153-0129-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 180-181, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 44, ISBN 3-8068-0215-7
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 56-57, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 66-67, ISBN 3-405-12124-8
- ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 134-135, ISBN 3-405-11568-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 94-95, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 30-31, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 92, ISBN 978-1-4454-8404-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 124-125, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 26-27 - 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 110-111, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 106-107, ISBN 3-405-11774-7
- ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, Münchenj, Berna Viena 1977, p. 118-119, ISBN 3-405-11568-2
- ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 95, ISBN 978-1-4454-8404-4
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 117-118, 120
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 150-151, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 24-25, ISBN 88-85013-25-2
- ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 142-143, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 144-146, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 134-135, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 322-323, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 322-323/1, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 354-355, ISBN 88-85013-46-5
- ^ Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 508, ISBN 978-606-12-1535-5, Denumire RO
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 130-131, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 186-187 - 2, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 212-213 - 2, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 214-215, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 386-387-1, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 138, ISBN 978-3-8427-0483-1
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 138-139, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 274-275, ISBN 978-3-8354-1839-4
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 182-183, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 214-215, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 182-183, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 130-131, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 224-225, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 168-169, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, p. 789, ISBN 3-8289-1619-8
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 178-179, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 128-129, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 226-227 - 1, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 214-215, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 156-157, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 169-171, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 164-165, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 170-171, ISBN 88-85013-46-5
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 210-211, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 230-231, ISBN 88-85013-46-5
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 148-149, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Renate & Wilhelm Volk: „Pilze erkennen und delikat zubreiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, p. 83, ISBN 3-8001-3656-2
- ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 222-223, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 238-239, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 248-249 - 2, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 260-261, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 262-263, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 444-445 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 394-395 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 448-449 - 1, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 434-435 - 1, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 390-391, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 404-405 - 2, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, p. 153, ISBN 3-8289-1619-8
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 454-455, ISBN 88-85013-46-5
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 450-451, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 440-441 - 1, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 454-455, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 438-439, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 104-105 - 5, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 438-439, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 436-437, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 386-387 - 2, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 432-433, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 378-379 - 1, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 430-431 - 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 452-453 - 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 410-411, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 380-381, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 428-429 – 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 232-233 – 2, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 424-425, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 428-429 - 2, ISBN 3-405-12081-0
- ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 118-119, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 442-443 – 2, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 444-445 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 436-437, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 442-443 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 388-389, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 446-447 - 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 444-445 - 1, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 260-261, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 270-271, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 382-383, ISBN 88-85013-46-5
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 248-249, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 342-343, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 316-317, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 300-301, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 322-325, ISBN 3-405-12081-0
- ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 218-219, ISBN 3-405-11568-2
- ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 304-305, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 221-222. 224, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 572-573 - 1, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 586-587 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 584-585, ISBN 3-405-12116-7
- ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 290-291 ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 32-33, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 91-92 ISDN 3-453-40334-7
- ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 124-125, ISBN 3-405-11568-2
- ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 116, ISBN 3-405-11568-2
- ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 174-175, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 151-153, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 69, ISBN 978-3-8427-0483-1
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 462-463 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 380-381, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
- ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 80-81, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 414-415 - 2, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 410-413, ISBN 88-85013-46-5
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 264-265, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 346-347, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 298-299, ISBN 3-405-12081-0
- ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 160-161, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 156-157, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 342-343, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 318-319, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 296-297, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 314-3157, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 306-307, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Ioana Tudor: „Ciupercile din flora spontană a României, cap. 2.1.86, Editura Gramen, București 2010
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 300-301 - 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 92, ISBN 978-3-8427-0483-1
- ^ E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 92-93, ISBN 3-405-11568-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 124-125, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 124-125, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 592-593, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 71, ISBN 3-8068-0215-7
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 123, 125-126
- ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 216-217, ISBN 3-405-11568-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 160-161 - 1, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 460-461, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 560-561 - 1, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 114-116, ISBN 978-3-8427-0483-1
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 60-61, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Elena Cristina Mincu, Răzvan Țuculescu: „Ciupercile din România”, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș 2010, p. 154-156
- ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 324-325, ISBN 3-85502-0450
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 40-41, ISBN 88-85013 46-5
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 50-51 - 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 204, 209, ISBN 978-1-4454-8404-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 96-97, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 155-157, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 316-317, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Andreas Neuner: „BLV Naturführer 3 – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft mbH, München 1975, p. 94-95 ISBN 3-405-11345-8
- ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 335, ISBN 3-85502-0450
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 142-143, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 40-41, ISBN 88-85013-57-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 326-327 - 1, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 139, 141, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 194-195, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 454-455 - 1, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 286-287, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 256-257, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Andreas Neuner: „BLV Naturführer – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München-Bern-Viena 1976, p. 66-67, ISBN 3-405-11345-8
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 308-309, ISBN 88-85013-46-5
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 184-185, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 86-87, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 181-182
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 268-269, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 250-251, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 244-245, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 602-603, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 520-521, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 606-607, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 478-479, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 476-477, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „Pilze”, Editura Silva, Zürich 1986, p. 11, 121
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 89, 91-92, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 492-493, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 697-698, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 36-37, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 426-427, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 49, ISBN 3-85502-0450
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 470-471, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 468-477, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 472-473, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. p. 490-491, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 518-519, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 95-97, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 484-485, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 438-439, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 534-535, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 514-515, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 432-433, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 520-521, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 516-517, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 488-489, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 64-65, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 528-529 - 1, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 56-57, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 524-525, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „ Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 265
- ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 34, ISBN 3-85502-0450
- ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 186-187, ISBN 3-405-11568-2
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 85-86, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 290-291 - 1, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 522-523 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 526-527 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 516-517, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 516-517, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 44-45, ISBN 3-85502-0450
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 524-525, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 378-379, ISBN 978-3-8354-1839-4
- ^ Bruno Cetto: I funghi dal vero, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 398-399, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 514-515 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 498-499, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 462-463, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 460-461 - 1, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 448-449, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 460-461 - 2, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 468-469, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 522-523, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 514-515, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 27, 98-99, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 448-449, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 376-377, ISBN 978-3-8354-1839-4
- ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 490-491, ISBN 88-85013-46-5
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 62-63, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 92-93, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 64-65, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 542-543, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 90-91, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 444-445, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 436-437, ISBN 3-405-11774-7
- ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 58-59, ISBN 3-405-11568-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 446-447, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 445-446, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 448-449, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. X, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1929, p. +tab. 484
- ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 588, ISBN 3-85502-0450
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 548-549, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 582-583, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 542-543, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 594-595, ISBN 88-85013-46-5
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 458-459, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 608-609 - 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 608-609 - 2, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 454-455, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 214-216, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 215, 217, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 610-611, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 548-549, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 552-553, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 570-571, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 190, ISBN 978-1-4454-8404-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 558-559, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 550-551, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Edmund Michael, Bruno Hennig, Hanns Kreisel: „Handbuch für Pilzfreunde“, vol. 2: „Nichtblätterpilze (Basidiomyzeten ohne Blätter, Askomyzeten)“, editia a 3-a, Editura Fischer, Jena 1986, p. 378, ISBN 3-437-30347-3
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 660-661, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 234-236, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 594-595 - 1, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 668-669, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 346-347, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Michael Beug, Alan E. Bessette, Arleen R. Bessette: „Ascomycete Fungi of North America: A Mushroom Reference Guide”, Editura University of Texas Press, Austin 2014, p. 158, ISBN: 978-0-292-75452-2
- ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 40-41, ISBN 3-405-11568-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 620-621, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 544-545, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 662-663 - 2, ISBN 3-405-12081-0
- ^ J. E. și M. Lange]]: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 38-39, ISBN 3-405-11568-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 662-663 - 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 540-541, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, p. 1116, ISBN 3-8289-1619-8
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 672-673 - 3, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Mustafa Ișiloğlu, Hakan Alli, Brian M. Spooner,.M. Halil Solak: „Morchella anatolica (Ascomycota), a new species from southwestern Anatolia, Turkey”, în: Mycologia, vol. 102, nr. 2, Editura Taylor & Francis, Ltd.,, New York 2010, p. 455-458
- ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 641, ISBN 3-85502-0450
- ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 326-327, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 538-539, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXIV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1932, p. + tab. 1157, 1158
- ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 225, ISBN 978-3-8427-0483-1
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 230, 232, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Émile Boudier: „Icones mycologicae ou iconographie des champignons de France principalement discomycètes avec texte descriptif”, vol. II, Editura Librairie des Sciences Naturelles”, Paris 1910, p. 108, tab. 208
- ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 326-327, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 660-661, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ J. Häffner & Z. Lukacz: „Rezente Acomycetenfunde”, XVIII, în: „Rheinland-Pfälzisches Pilzjournal”, nr. 5, 1996, p. 108-118
- ^ Giacomo Bresadola: „Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati”, vol. 2, Editura J. Zippel, Trento 1892, p. 257-259 (în limba latină)
- ^ Bruno Cetto: Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 652-653, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 678-679, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1933, p. 133, tab. 1222
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 670-671, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 226, ISBN 978-1-4454-8404-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 668-669, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 690-691 - 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 576-577, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 574-575 - 2, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 634-635, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 634-635, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 574-575 - 1, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 604-605, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 602-603, ISBN 88-85013-25-2
- ^ G. Gregori: „L'espèce Tuber uncinatum en Italie: écologie, commercialisation et valorisation”, în: Österreichische Zeitschrift für Pilzkunde”, vol. 19, Viena 2010, p. 265-271
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 656-657, ISBN 3-405-12081-0
- ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 40-41, ISBN 3-405-11568-2
- ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXIV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1932, p. și tab. 1181
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 227, 231-232, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 640-641, ISBN 978-3-8354-1839-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 610-611, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 330-331, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 576-577, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 223, 225-228, ISBN 3-426-00312-0
- ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 314-315, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 213, ISBN 978-3-8427-0483-1
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 478-479, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 113
- ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 212, ISBN 978-3-8427-0483-1
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 554-555, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 217-218, 220, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 552-553, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 546-547, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 94-95, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 562-563, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 374-375, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 180-182, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 62, ISBN 3-8068-0215-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 374-375, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 380-381 - 2, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 308-309, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 382-383, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 82-83, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 386-387, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 348-349, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 350-351, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 378-379, ISBN 88-85013-37-6
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 172-174, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 230, 232, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 201-202, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 66-67, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 350-351, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 372-373, ISBN 3-405-11774-7, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 324-325, ISBN 3-405-12124-8
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 368-369, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 398-399, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 406-407, ISBN 88-85013-25-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 380-381, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 60-61, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 424-425, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 62-63, ISBN 978-3-440-13447-4
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 392-393, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 418-419, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 410-411, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 420-421, ISBN 3-405-12116-7
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 202-204, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 404-405, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 199, 201, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 408-409, ISBN 978-3-440-14530-2
- ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 151, 153, ISBN 3-426-00312-0
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 550-551, ISBN 3-405-11774-7
- ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 622-623 - 1, ISBN 3-405-12081-0
- ^ Valoarea nutritivă a ciupercilor
- ^ „Despre ciuperci”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
- Bruno Cetto: volumele 1-7
- (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012,ISBN 978-3-440-13447-4
- Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, ISBN 3-85502-0450
- Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
- Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
- Heinrich Dörfelt, Gottfried Jetschke (Ed.): „Wörterbuch der Mykologie”, Editura Spektrum, Heidelberg 2001, ISBN 3-8274-0920-9
- Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, ISBN 3-8068-0215-7
- Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
- J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 116, ISBN 3-405-11568-2
- Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
- Csaba Locsmándi, Gizella Vasas: „Ghidul culegătorului de ciuperci”, Editura Casa, Cluj-Napoca 2013, ISBN 9786068527147, 192 p.
- Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4
- Andreas Neuner: „BLV Naturführer – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München-Bern-Viena 1976, ISBN 3-405-11345-8
- Renate & Wilhelm Volk: „Pilze sicher bestimmen und delikat zubreiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, ISBN 3-8001-3656-2
- Bucătăria românească cu ciuperci
- Bunătăți din ciuperci Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe
- Materiale media legate de Ciuperci comestibile la Wikimedia Commons