Limba abazină
Limba abazină Абаза Бызшва, Abaza Byzšwa | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vorbită în | Rusia, Turcia | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Regiuni | Abhazia, Karaciai-Cerchezia | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Număr de vorbitori | 45.000 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Sistem de scriere | Alfabetul chirilic/Alfabetul latin | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tipologie lingvistică | limbi caucaziene de nord-vest | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Clasificare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
abhază
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Statut oficial și codificare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Limbă oficială în | Karaciai-Cerchezia | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ISO 639-2 | cau | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | abq[1] Limba abazină este o limbă din familia caucaziană vorbită în Abhazia, Karaciai-Cerchezia și nordul Turciei. Cei mai mulți vorbitori (aproximativ 35.000) se află în Rusia, mai ales în zona Abhaziei, iar restul (10.000) în nord-estul Turciei și în Iordania, unde au ajuns prin secolul al XIX-lea în urma Războiului din Caucaz (1817 - 1864). CaracteristiciDupă unii specialiști, limba abazină reprezintă un dialect al limbii abhaze, cu care se aseamănă, dar față de care prezintă deosebiri prin existența anumitor foneme cum ar fi cele fricativ-faringiale. Sunt utilizate doar două vocale (a, ɨ), 56 (58) consoane (aspirate, glotalizate, palatalizate, labializate sau combinând câte două din aceste trăsături), 2 semiconsoane. Accentul est fonologic. Topica respectă ordinea: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Prezintă două dialecte: ašxar (ashkharwa, ashkherewa, ashxar) și tapanta (t'ap'anta), care au stat la baza limbii literare. OrtografieComunitatea abazină din Turcia utilizează alfabetul latin, iar cea din Rusia un alfabet chirilic modificat:
Bibliografie
Vezi șiLegături externe
|