Nebuloasă solară

Această pagină a fost propusă pentru ștergere.

Motivul: Autorul articolului spune că s-a documentat de pe www.scinexx.de. Acela pare un site de popularizare, în stilul Descoperă.ro. Nu am găsit comitetul de redacție, deci n-ar fi o sursă de încredere. Căutând "Sonne"+"Nebel" pe site n-am găsit vreun articol dedicat. Articolul de aici a fost șters o dată, dar a fost refăcut. Impresia mea este că articolul cuprinde niște generalități ca în cărțile de școala primară, pare o cercetare originală a cuiva care a citit și el un articol de popularizare.
A se vedea și discuția de aici.

Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la

Wikipedia:Pagini de șters/Nebuloasă solară.

Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere.

Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.



Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în decembrie 2022

În cosmogonie, teoria nebulară este modelul cel mai larg acceptat pentru a explica formarea și evoluția sistemului solar. Propusă inițial în 1734 de Emanuel Swedenborg, această teorie s-a aplicat inițial doar sistemului nostru solar, dar este acum considerată valabilă pentru întregul univers. Varianta modernă a acestei teorii este cunoscută sub numele de modelul nebular al sistemului solar.

Nebuloasa solară, sau nebuloasa solară primordială, este, conform cosmogoniei actuale, un nor molecular interstelar din care s-a format cândva sistemul solar. Toată materia din Sistemul Solar, de la Soare și planete până la cele mai mici corpuri cerești, s-a format din această nebuloasă. Ca și alți nori moleculari, nebuloasa solară a conținut în mare parte gaz și relativ puțin praf.

Cunoștințe actuale

Conform cunoștințelor actuale, procesul de formare a stelelor dintr-un nor molecular urmează în linii mari tezele lui Immanuel Kant în puncte esențiale. Se consideră că și formarea sistemului nostru solar a urmat acest proces general, tipic pentru majoritatea sistemelor stelare.

Se presupune că nebuloasa solară era inițial doar o porțiune densă într-un nor molecular gigantic, formată prin colapsul gravitațional al unor regiuni mai dense din mediul interstelar. Din acest nor molecular au luat naștere mii de alte sisteme stelare, formând un roi stelar care s-a dispersat ulterior în galaxie.

Nebuloasa solară inițială avea aproximativ 100 UA în diametru și o masă de două până la trei ori mare mare decât cea a Soarelui. Sub acțiunea gravitației, miezul norului s-a contractat rapid, formând o protostea (o stea tânără în curs de formare). Această contracție a dus la apariția unui disc protoplanetar, din care s-au format atât Soarele, cât și planetele. În cazul sistemului nostru solar, s-a format un singur sistem stelar, spre deosebire de multe alte sisteme care conțin două sau mai multe stele.

Compoziția chimică a nebuloasei solare poate fi inferată atât din studiul Soarelui și al planetelor, cât și din analiza meteoriților.

Bibliografie

  • Nadja Podbregar, Geboren aus Feuer und Staub: Die Entstehung unseres Planeten und des Sonnensystems, scinexx.de, 31 august 2012


v  d  m
Stea
Evoluția
Apariția stelelor · Pre-secvența principală · Secvența principală · Ramura orizontală · Ramura gigant asimptotică · Dredge-up · Banda de instabilitate · Red clump · Nebuloasa planetară · Stea variabilă albastră · Stea Wolf–Rayet · Supernovă falsă · Supernova · Hipernova · Diagrama Hertzsprung-Russell
Protostea
Nor molecular (Regiune H II· Globulă Bok · Stea T Tauri · Obiect stelar tânăr · Obiect Herbig–Haro · Linia Hayashi · Limita Hayashi · Linia Henyey · Stea Herbig Ae/Be
Clasificare stelară
subpitică (subpitică B) · pitică (albastră · portocalie · roșie · galbenă) · subgigantă · gigantă (albastră · roșie) · gigantă luminoasă · supergigantă (albastră · albă · roșie· galbenă) · hipergigantă (galbenă) · hoinară albastră · scoică · peculiară (Ap · Bariu · Carbon · CH · Mercur-Mangan · Am · tip S) · Technețiu · variabilă (neregulată · semiregulată · Orion) · Steaua Polară (în raport cu Pământul· Stea polară
Rămășite stelare
Stele exotice
Stea Quark · Stea din preoni · Stea Q · Fuzzball · Stea Boson · Gravastar · Stea cu energie neagră · Stea neagră · Stea electroslabă · MECO · Stea de fier
Obiecte substelare
Pitică cenușie · Sub-pitică cenușie · Planetar · Stea neagră cu materie neagră
Structura stelară
Nucleosinteză
Procesul alpha · Procesul triplu-alfa · Lanțul Proton-proton · Helium flash · Ciclul CNO · Arderea carbonului · Arderea neonului · Arderea oxigenului · Arderea siliciului · Procesul S · Procesul R
Proprietăți
Liste
Nume de stele · Masive · Mari· Strălucitoare · Apropiate · Cu sistem solar · Pitice albe · Cronologia descoperirilor în astronomie
Știință învechită
Stea întunecată newtoniană
Alte clasificări
După existența sateliților
Stea dublă (optic · fizic) · Stea multiplă · Sistem planetar
După modul de grupare în spațiu
Diferite stele
Soarele  · Sirius  · Canopus · Arcturus · Vega · Capella · Rigel · Betelgeuse · Altair · Achernar (în ordinea strălucirii pe bolta cereaască)
Alte articole
Clasificarea spectrală Harvard · Asterism · Planetă · Sistem Solar · Quasar · Gravitație · Supraaglomerație · Aglomerație
Formate wiki
Infocaseta Stea · Format:Formate Astronomie
Proiect Astronomie Portal Stea
Acest articol despre astronomie este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa!